Autor articol: Marcel Prost
Regia: Dean DeBlois
Gen: animatie, actiune, aventura
Nota Cinemateca: 9 / 10 ( Laura 9, Marcel 9)
Morala: Si dragonii sunt tot oameni
Multumim distribuitorului filmului in Romania, Odeon Film!
Nu e un film perfect, dar nu in raport cu anumite standarde cinematografice, cat in raport cu sine insusi: sunt unele scene si motivatii care par artificiale (motivul plecarii Valkai, faptul ca nu s-a întors sa verifice daca a aparut vreo schimbare etc.), altele care dau un gust mai comercial decat mi-ar fi placut (intalnirea dintre Valka si Stoick etc.).
Dincolo de a nu fi filmul perfect, HTTYD 2 are o caracteristica esentiala, extrem de pretioasa: e un film extraordinar, cu un mesaj foarte puternic: cum sa faci pasul spre o umanitate largita sau ce ne lipseste noua, oamenilor, pentru a evolua ca specie.
Mesajul HTTYD 2 nu e neaparat explicit, ceea este il face mai putin comercial si mai mult artistic; dragonii sunt personaje care par sa varieze intre a fi straini si a apartine lumii oamenilor, exact ca intr-un noir in care personajul penduleaza inauntrul si in afara zonei etice.
Daca vreti, HTTYD e un exercitiu de schimbare a dogmei morale, un exercitiu pe care umanitatea doar s-a prefacut ca l-a facut, in ultima vreme.
Hiccup e un erou romantic; dupa toate aparentele el nu se încadreaza stasului viking de forta, hotarare si aspect monstruos, dar care, pana la finalul povestii, aduce întreaga comunitate sub noile sale standarde sociale: in loc sa ii distruga, vikingii invata sa conlucreze cu dragonii. Din perspectiva asta, HTTYD poarta un mesaj mai matur decat "Twelve Years a Slave", "Amistad" sau "Lincoln" de exemplu, unde tot efortul (care consta in a forta majoritatea sa accepte o noua paradigma) e dus de minoritatea respinsa (negrii, de exemplu), pe când majoritatea nu sufera nicio transformare la nivel conceptual. In HTTYD, cea care se schimba e chiar majoritatea (vikingii), din interior, asa cum ar trebui sa se întâmple si in realitate. Nu exista majoritate care sa accepte schimbarea impusa din exterior (pentru ca e pe pozitii de forta, fiind majoritate), ci doar majoritate care isi schimba de la sine, prin sine, granitele, care accepta sa se extinda. Doar in acest caz poate rezulta ceva durabil; altfel obtii doar o tiranie a minoritatii ( vezi Allan Bloom, "The Closing of The American Mind"). Asa ca vikingilor li se deschid cu de-a sila ochii si ajung sa adere de drag la noua ordine sociala. Deosebirea fata de majoritatea filmelor despre segregare este ca, in Berk, societatea isi schimba conceptiile si se extinde, ingloband natural minoritatea.
HTTYD 2 este o revenire asupra transformarii societatii, de data asta pusa la încercare atât de fortele externe (Drago) cat si de natura aparte a dragonilor (dependenta de Alfa, ierarhiile, lupta pentru suprematie interna). "Inamicul extern" e un alt arhetip social de succes, folosit la consolidarea grupului; in plus, dragonii, se pare ca nu actioneaza intotdeauna de buna voie, ci pot fi determinati sa actioneze impotriva dorintelor lor si, implicit, impotriva oamenilor. Cum ar veni, vikingii descopera ca s-au atasat de niste fiinte care nu se pot controla pe ele insele, ba chiar sunt manipulate impotriva vointei tuturor, de catre o persoana rauvoitoare. Cum ar fi sa te trezesti ca vecinul ii da comenzi cainelui tau, ba chiar ca il face sa te atace.
O alta schimbare importanta in dinamica micii societati din Berk este cea de leadership. Odata cu schimbarea conceptiilor socio-politice, un leader care poate vorbi doua limbi, cea a oamnilor si cea a dragonilor, e musai. Animatia, daca vreti, e un fel de "Ferma animalelor" si "Procesul" - pe dos; daca Orwell descrie un sistem falimentar, DeBlois descrie fidel unul castigator; Kafka descrie un blocaj, DeBlois descrie o cale.
Legat de tehnica, animatia iti taie rasuflarea; scenele in miscare sunt incredibil de dinamice, intotdeauna exista o actiune semnificativa in planul secund. Chiar daca unele scene par teribil de asemanatoare cu "Avatar", de exemplu (concursul de la inceputul filmului, unde toti sunt pictati pe fata, roiul de dragoni din jurul stancii), impresia generala e de animatie originala, facuta cu gandul de a te lua pe sus. Iar daca miscarea reprezinta muschii filmului, muzica reprezinta aripile: e originala si contribuie masiv la senzatia de grandoare.
Ma gandeam, in sala, la zborul Malificentei, care parea atat de stangaci, in comparatie cu ce stiam deja din HTTYD 1; in partea a doua, zborul e cheia filmului. Personajele nu stau mult pe pamant, majoritatea actiunii se petrece in aer, iar desenatorii si-au dat seama ca daca zborul nu e perfect, filmul va fi dezastruos. Zborul e perfect, de la plonjoane, tonouri, planari, pana la aterizari de urgenta si caderi in gol. Va invit sa urmariti cu atentie cateva scene: zborul, pe deasupra marii, al lui Hiccup si Toothless (in primele 10 minute ale filmului), caderea lui Toothless in marea inghetata, aterizarea lui Hiccup printre stancile "aparute din senin" in cale, zborul dragonilor lui Gobber, Grump si Meatlug
Personajele principale sunt duale, om - dragon. Hiccup si Toothless sunt doua fete ale aceleiasi monede. Toothless, din punct de vedere comportamental, e o imbinare de caine, pisica si cal; practic, e animalul de companie suprem. Imbinat cu forta de dragon Night Fury, Toothless e un Ferrari al regnului animal.
Hiccup a crescut si, desi nu e pregatit sa ia viata in piept, afla ca nici nu e nevoie sa fii pregatit, e suficient sa o iei asa cum e.
 |
| Stanga HTTYD 2, dreapta HTTYD 1 |
Stoick e un pic mai sur in barba, iar barba e un miracol CGI.
 |
| Stanga HTTYD 2, dreapta HTTYD 1 |
Astrid - ceva mai feminina, i-a mai trecut frustrarea de fata tocilara.
Valka - un mister, jucat bine de Cate Blanchett
HTTYD 2 va fi, probabil, cea mai buna animatie a anului, un film care poate spera relaxat la Oscar.
P.S. Laura:
How to Train Your Dragon 2 ne face placuta supriza a "imbatranirii" fizice a personajelor, adaptata (desi firesc, extrem de rar in animatie) celor 5 ani care au trecut pe nesimtite de cand vikingii de pe insula Tont au invatat sa convietuiasca in armonie cu dragonii. Insa, cu adevarat impresionante, sunt atentia la detaliu si explozia de culoare, contopite in scene artistice, impecabil executate, noir-ish, un rasfat vizual la superlativ pentru spectator.
Latura emotionala este intens exploatata, iar sub umbrela ei se adapostesc probleme delicate: "razboiul" intre generatii, ceea ce ingreuneaza sensibil predarea stafetei; pozitia femeii in familie (certata cu cratita, dar aparatoare de principii si idealuri, aidoma unui barbat); apartenenta la comunitate (cu tot setul de reguli livrate la pachet); prietenia (supusa incercarilor de tot felul, care trebuie sa fie "adevarata" pentru a rezista); evolutia umanitatii ca specie (privita nu doar din unghiul interactiunilor umane, ci cu tot mediul inconjurator).
Un loc aparte il ocupa relatia om-animal, aratand ca o convietuire fructuoasa este posibila, atata vreme cat suntem dispusi sa intelegem tiparul dupa care e construit necuvantatorul, acesta fiind un pas major catre civilizare. How to Train Your Dragon 2 este o experienta intensa pentru toate nivelurile de perceptie. Patrunde catre spectator prin toate canalele pe care acesta e dispus sa si le deschida. Aaa, si sa nu uitam! Coloana sonora superba, umor subtil si multa dragalasenie!
