Neighbors/Vecini de cosmar (2014)

*Multumim, RoImage, pentru invitatie.

Autor articol: Laura

Regia: Nicholas Stoller
Gen: comedie
Nota Cinemateca.eu: 6/10 (nota Laura: 6/10; nota Marcel: 6/10)

Morala mea: Cu imaturitate despre imaturitate

Neighbors e asemenea unui partz cu stropi pe care il tragi pe tortul invitatilor intru maxima ta distractie (fraza in colaborare cu Marcel). Si unica, dupa cum bate vantul prin film. In fapt, scenaristul pare mai preocupat sa dea drumul robinetului cu injuraturi si obscenitati la aproape maximum, decat sa duca ideea pana la capat intr-un mod coerent. Mesajul nu e deloc rau, in fond, insa obosesti sa dai frenetic la lopeti printre vulgaritati, in cautarea unui talc, scop, intentie si alte ciudatenii asemenea.

Filmul e prea chitit sa uimeasca, scarbeasca, amuze, incat pare o comedie pornita sa-ti smulga un zambet cu orice pret. Si o reuseste, la pelicula aceasta se rade, dar in proportii diferite. Problema n-ar fi aceea ca Neighbors e vulgar, ci ca e doar vulgar. Ecranizarea unui comportament de adolescent fugit de acasa are deplin sens cata vreme se mai intampla si alte lucruri. Altfel, e suficient sa ne uitam pe strada. Din fericire, istoria cunoaste cazuri mult mai grave (spre patologic!) de obscenitati fara rost, asa incat nu e Neighbors cel mai rau din parcarea cinefila.

Problema e ca trateaza imaturitatea intr-un mod la fel de imatur, asemenea prostului care tine lectii despre prostie, asa incat senzatia generala e a unor maimute care descopera banana pe creanga. Personaje conturate in creion cu mina rupta la o actiune la fel de plata, un exemplu de treaba temeinic facuta in directia spaimei de maturizare si de viitor, in general, fiind mai-modestul la incasari "The Spectacular Now". Doar ca fara circ si intr-o nota serioasa, responsabila, din care e foarte posibil sa ramai cu "ceva", chiar daca ai trecut demult de varsta adolescentei.

Filmul "impusca" dintr-un foc tineretul in anii terminali de facultate, precum si cuplurile cu nou-nascuti, ambele categorii trecand intr-o etapa complet noua a vietii, ceea ce aduce dupa sine spaime de tot felul, frustrari, dar si impliniri. Teoretic, cel putin. Interactiunile intre generatii sunt destul de zgomotoase, cu lopata, la nevoie, semn ca mai e mult pana ne civilizam.

Repet, nu obscenitatea sau nostalgiile dulci-amarui dupa perioadele in care nu iti asumai prea multe responsabilitati ar constitui o problema, ci faptul ca personajele si situatiile nu duc nicaieri. Nicio directie nu e indeajuns exploatata, iar conflictul intre vecini (a se citi "generatii"), cat mai ales incercarile de solutionare (scheme, strategii de te doare dibla) frizeaza usor penibilul. Golanii nu-s chiar golani, asa cum nici parintii seriosi nu-s chiar seriosi. O nostalgie exagerata pentru trecut si prea putina raportare la maine, as zice...

P.S. (Marcel Prost): Un film foarte bine facut, o (rara) comedie intelectuala cu tineri pentru tineri. Umor rafinat de situatie, replici haioase dar de mult bun simt, actorie de foarte buna clasa, barbati chipesi dezbracati, femei si droguri usoare; pe de alta parte responsabilitatea adultului de a avea un copil si de a-i asigura cele mai bune conditii, pastrand echilibrul cuplului, dar si al cartierului. Probabil cea mai buna comedie a lui 2014 de pana acum, un film la fel de bine cotat de critici ca si "Godzilla", deja in topul incasarilor de luna asta. La un asa film rafinat, o parere dura, inexplicabila, a Laurei! 

Un text fara predicate.