In spatele ecranului: The Ides of March/Ziua tradatorilor (2011) - Note de productie si casting

Stimați cinefili,

Aveți în rândurile de mai jos câteva elemente din culisele dramei The Ides of March, film care m-a încântat (poate și datorită șarmului lui Gosling). Actorii (Ryan Gosling, Philip Seymour Hoffman, Paul Giamatti, Marisa Tomei, Jeffrey Wright, Evan Rachel Wood) vorbesc despre personajele lor, dar și despre colaborarea cu George Clooney, regizorul-actor despre care se știe că este deosebit de glumeț, chiar el spunând: „Mi s-a dat acest rol pentru nimeni nu-l voia. Nu e cel mai amuzant rol.” Tot George Clooney spune: “Nu e prea amuzant să te regizezi pe tine însuţi. De exemplu, în scenele cu discursurile lui Morris nu mă gândeam decât la camera care intră prea devreme şi că trebuie s-o iau de la capăt.” Lectură plăcută!

 ***

George Clooney, scenarist şi regizor nominalizat la Oscar şi Globurile de Aur a strâns laolaltă o distribuţie de actori de frunte ai generaţiei noastre pentru a da viaţă acestui thriller fascinant. Actorii însumează împreună 13 nominalizări la Oscar, 3 premii Oscar, 23 de nominalizări la Globurile de Aur şi 6 Globuri de Aur câştigate.

Filmul urmăreşte traseul unui tânăr ataşat de presă care cade pradă jocurilor de culise politice, manipulărilor profesioniştilor veterani în domeniu, dar şi seducţiei unei tinere stagiare.


George Clooney este guvernatorul Morris, un candidat care participă la alegerile preliminare pentru preşedinţie din partea partidului Democratic. Ryan Gosling este purtătorul lui de cuvânt, Philip Seymour Hoffman este şeful lui de campanie, Paul Giamatti e şeful campaniei rivalului său, Marisa Tomei e o reporteriţă de la New York Times, Evan Rachel Wood e o stagiară în campania lui Morris, Jeffrey Wright este un senator important, iar Max Minghella e Ben Harper, angajat în campania lui Morris.

„Aş numi acest film un thriller politic, dar nu l-aş categorisi neapărat drept un film politic”, spune George Clooney, care e regizor, producător, co-scenarist şi actor în Ziua trădătorilor. Pentru că se focalizează mai mult pe procesul în sine, decît pe platforma politică, Clooney e de părere că astfel se adresează unui public mai larg, iar în Statele Unite, publicului din ambele tabere politice. „Cred că dacă eşti cu democraţii, o să-ţi placă mai mult prima parte, şi, dacă eşti republican, o să-ţi placă finalul. Dacă îl considerăm un film politic, e un film fără agendă politică, şi acesta a fost cel mai important aspect pentru noi.” În acest fel, politica a fost fundalul pentru evoluţia personajelor şi în schimbările motivaţiilor protagonistului, Stephen Meyers, interpretat de Ryan Gosling.

Beau Willimon la premiera The Ides of March

Proiectul începe în 2004, cînd Beau Willimon, un tânăr scriitor care a lucrat recent la campania din Iowa a lui Howard Dean, a scris prima versiune a piesei sale, „Farragut North”. Willimon s-a inspirat din propriile sale experienţe pentru a crea o intrigă politică care se desfăşoară în culisele unei campanii prezidenţiale. Willimon spune: „Personajele sunt un amalgam ficţional, inspirate din sutele de oameni pe care i-am întâlnit în decursul experienţei mele. Dar restul, încălcarea legilor, manipularea procesului democratic, negocierile din culise, jocurile de putere, totul e adevărat. E înfricoşător să vezi cît de mult manipulează politicienii procesul pentru a ajunge la cea mai înaltă funcţie politică. Dacă respecţi regulile jocului n-o să ajungi niciodată să fii ales preşedinte.”

Piesa de teatru a avut premiera în New York, la Atlantic Theater Company, în 2008, apoi s-a jucat la Geffen Playhouse, din Los Angeles, în 2009. A ajuns, într-un final, pe mîinile unui angajat al companiei de producţie deţinute de George Clooney şi Grant Heslov, prieteni şi colaboratori vechi, încă de la Good Night, and Good Luck, Leatherheads, The Men Who Stare at Goats şi The American.

Transpunerea piesei pentru marele ecran a impus o serie de schimbări, cea mai importantă fiind cea a personajului principal din film, guvernatorul Morris, care în piesă nu apărea niciodată. „Pentru a crea o poveste potrivită pentru un film am creat un personaj, un candidat în care Stephen crede cu tărie, în care cred cu toţii, pentru a-l arunca apoi în focul acţiunii. La început arată inocent şi onorabil, asta pînă afli că nu e deloc aşa.”

Realizatorii au schimbat şi titlul, după cum explică Clooney: „Farragut North era un titlu foarte bun pentru piesă, dar pentru film ni s-a părut prea restrictiv. Am plasat alegerile preliminare pe 15 martie şi am introdus teme shakespeariene în film.”

Odată terminat scenariul, Clooney şi Heslov au planificat să filmeze în 2008, dar au venit alegerile şi a fost ales Obama „Lucram de un an şi jumătate la scenariu”, explică Clooney, când Obama a fost ales, şi în aer plutea atâta speranţă, oamenii erau fericiţi, aşa că nu ni s-a părut potrivit să ieşim cu filmul nostru – oamenii erau prea optimişti pentru un film cinic, ca al nostru. Un an mai târziu, toată lumea era cinică din nou, aşa că ne-am gândit că e timpul să facem filmul nostru.”

Producătorul Brian Oliver, de la Cross Creek Pictures, spune: “Piesa de teatru era minunată. Avea dialoguri inteligente şi momente reuşite de thriller. E o piesă despre moralitate şi despre ceea ce oamenii fac sau sînt obligaţi să facă pentru a avea ceea ce îşi doresc, şi despre cît îi costă.” “Avem un imens respect pentru George, Grant şi pentru ceilalţi actori”, continuă el. “George e foarte familiar cu lumea politicii şi a dovedit că e un regizor şi un scenarist nemaipomenit. I s-a potrivit foarte bine acest proiect, un thriller care se petrece în această lume pe care o cunoaşte atît de bine.”

CASTINGUL

Producătorul Brian Oliver

Cu echipa de la Smokehouse la conducere, castingul filmului s-a dovedit a fi relativ uşor: „George şi Grant au relaţii foarte bune cu actori care îşi doresc să lucreze cu ei”, spune Brian Oliver. „N-am fi avut niciodată o distribuţie ca aceasta, dacă nu-l aveam pe George Clooney ca regizor. Pentru mine, ca producător, pot să spun că e o slujbă de vis să lucrez cu el când regizează. George şi Grant decid ce actori vor pentru roluri, apoi se pun pe treabă şi îi aduc în proiect. Nici unul din cei cu care au vrut să lucreze nu i-a refuzat.”

„Am fost foarte bucuroşi să vedem ce reacţii au avut actorii”, spune Clooney. „Asta înseamnă au crezut cu toţii în scenariu. A fost copilul nostru, la care am lucrat intens; numai calitatea actorilor, lăsând la o parte alte considerente, a însemnat pentru mine şi pentru Grant o mare responsabilitate, aceea de a face un film bun.”

Ryan Gosling, nominalizat la Oscar pentru rolul din Half Nelson, a fost distribuit în rolul lui Stephen Meyers, secretarul de presă al guvernatorului Morris. Gossling spune că rolul l-a atras nu numai datorită profunzimii, ci şi datorită şansei de a lucra cu George Clooney: “Personajele noastre există deoarece cred în Morris, cred în campania lui. Şi mai cred că toţi actorii au venit în proiect pentru că noi toţi credem în George şi credem în filmul lui.”


Clooney a înţeles perfect responsabilitatea pe care o poartă Gosling cu acest rol solicitant, vital pentru succesul filmului: “Filmul este despre personajul lui Ryan Gosling. El începe filmul, el e la finalul filmului; el se află în fiecare scenă. La început e sigur pe el, foarte priceput la ceea e face, dar, pe parcurs, plăteşte totul cu preţul sufletului său. Ryan e un actor minunat şi e perfect pentru rol.”

Gosling explică: „Nu e un film politic prin mesaj. Nu trebuie să te pricepi la politică ca să te intereseze personajele şi povestea. Personajul meu chiar îşi doreşte schimbarea în ţara lui şi în lume, şi crede sincer că omul pentru care lucrează o poate face. Spre final, Stephen face nişte compromisuri în care sufletul nu lui nu poate supravieţui. Devine tot mai greu de recunoscut spre final.”

Philip Seymour Hoffman a fost distribuit în rolul şefului de campanie a lui Morris, Paul Zara. A fost impresionat de scenariu, pe care îl clasifică drept un bun studiu al comportamentului uman nu numai sub presiunea politicii şi a maşinăriei politice, ci şi în condiţiile traiului în America: “Nu cred că Paul e un tip cu adevărat rău. Cred că el devine rău dacă îi greşeşti cu ceva. Ţine foarte mult la loialitate. E singurul fel în care poate supravieţui în această lume, să ai oameni faţă de care să fii loial şi să le rămâi loial. Paul se bazează pe asta.” Cea mai mare dificultate pentru Hoffman a fost aceea de a intra în pielea cuiva în locul căruia nu i-ar plăcea sub nici o formă să se afle vreodată: “E ceva atât de complicat şi de vast, să te afli în atenţia publică şi să conduci o campanie prezidenţială. Mie îmi place să fiu mai retras.”

Paul Giamatti este Tom Duffy, şeful campaniei rivalului lui Morris: “Scenariul mi s-a părut extraordinar de bine scris. Are un ritm şi un limbaj forte clar definite. E genul de proiect unde te laşi complet pe mîna scenariului. Fiecare rol e scris minunat, iar al meu e grozav. Duffy e un ticălos duplicitar şi machiavelic într-o manieră comic de asumată. Nu pretinde că e altfel decît ar fi.” Deşi Giamatti a lucrat numai cinci zile de filmări, spune că a fost încântat de scenele sale, colorate, puternice şi vii.

Marisa Tomei este Ida Horowicz, o reporteriţă senzuală de la The New York Times, care se ocupă de subiectul alegerilor. Actriţa, câştigătoare a Oscarului, spune că a reacţionat imediat pozitiv după ce a citit scenariul: „Mi s-a părut extrem de bine legat şi clar. Are multe niveluri şi personaje care evoluează, o intrigă şi o poveste care se dezvoltă într-un ritm foarte rapid. Ida e prietenă cu toţi aceşti tipi şi între ei s-a legat o relaţie de amiciţie şi de intimitate, de-a lungul drumurilor lungi făcute împreună şi a cinelor luate cu ei în fiecare seară. Dar, în acelaşi timp, ea trebuie să-şi facă treaba şi să aibă grijă.”

Jeffrey Wright, care interpretează rolul senatorului Thompson, a crescut în Washington şi a fost dintotdeauna interesat de politică, spune: “Am fost incitat de poveste. E despre putere şi despre maşinaţiunile pe care le fac oamenii care ajung la putere. Washingtonul e un loc destul de dur, iar mizele acestor personaje sînt foarte mari. Thompson e un individ complex, are o faţă în public, dar nu e sigur că asta e faţa lui reală.”

Evan Rachel Wood a fost aleasă pentru a da viaţă personajului Molly, o stagiară ale cărei fapte pune în mişcare o serie e evenimente dramatice şi devastatoare: “Mi-a plăcut enorm cum a fost scris acest personaj”, spune Wood. “Nu ai cum să crezi despre ea că e o stagiară blondă şi prostuţă. E foarte chibzuită, nu e deloc intimidată. Ştie ce vrea, şi ştie cum s-o obţină. Cred că rar mai vezi un personaj feminin tînăr creat aşa.”


George Clooney în rolul guvernatorului Mike Morris întregeşte distribuţia. Clooney glumeşte: „Mi s-a dat acest rol pentru nimeni nu-l voia. Nu e cel mai amuzant rol.” Mai adaugă: „Mi-a fost uşor pentru că ştiam ce voiam să facă şi cum să fie guvernatorul. Nu e ceva ce îmi doresc să fac în viaţa reală, dar cu siguranţă ştiam că în film voi dori să fiu aşa.”

Pentru că era foarte ocupat ca scenarist, producător, regizor şi actor, Clooney n-a prea avut timp pentru reuniuni de familie. Paul Giamatti spune: „Pe platou avea enorm de multe lucruri de făcut. Dar George e ciudat de relaxat; îmi place foarte mult cum face lucrurile. E direct şi simplu, nu aglomerează nici oamenii şi nici cadrele. Ai încredere în tot ce-ţi spune. E un tip deştept şi îşi doreşte să facă filme bune.”

Clooney şi-a încurajat actorii şi echipele de creaţie să vadă mai multe documentare despre campanii pezidenţiale, pentru a se documenta, precum The War Room, despre candidatura lui Bill Clinton în 1992,
Journeys With George, despre campania lui George W. Bush pentru Casa Albă, din 2000 şi By the People: The Election of Barack Obama. Realizatorii au văzut chiar şi Primary, un documentar revoluţionar din 1960, despre John F. Kennedy şi Hubert Humphrey în lupta lor pentru preliminarele din Wisconsin.



Deşi Clooney s-a mai regizat pe sine însuşi în Leatherheads, Good Night, and Good Luck. și în Confessions of a Dangerous Mind, nu e o sarcină care să-l încânte forte mult: “Nu e prea amuzant să te regizezi pe tine însuţi. De exemplu, în scenele cu discursurile lui Morris nu mă gîndeam decît la camera care intră prea devreme, şi că trebuie s-o iau de la capăt.”


Actorii din distribuţie admiră maniera relaxată a lui Clooney pe platou: “Nu ştiu cum poţi să fii actor acum, pentru ca mediat după să fii regizor, dar el reuşeşte foarte bine”, spune Jeffrey Wright. “Cred că un lucru îl face cu un ochi pe celălalt lucru, dar nu se vede deloc în afară.”


“Ca actor e foarte prezent şi foarte profesionist”, spune Ryan Gosling. “Ca regizor, are un ochi priceput la partea vizuală şi ştie să comunice ce vrea. Ştie despre ce vorbeşte.”

“Nu cred că toţi actorii ar trebui să regizeze”, adaugă Philip Seymour Hoffman, “dar cred că George este genul care trebuie s-o facă.”


“George ne face pe toţi să ne simţim foarte confortabil pe platou”, spune Marisa Tomei. “Nu mi-e teamă dacă greşesc. Ai senzaţia că te susţine, pentru că are control asupra tuturor aspectelor, dar într-o manieră relaxat. Are o minte care-i permite să jongleze cu multe lucruri deodată.”

Producătorul Brian Oliver spune, ca încheiere: „Cred că e un film care va lua oamenii prin surprindere, căci nu e deloc ceea ce se aşteaptă să fie. E mult mai mult şi cred că publicul o s-şi dea seama şi o să fie impresionat şi de interpretările actorilor.” Jeffrey Wright adaugă: „Nu e o dramă politică, ci o dramă umană, cu idei în care ne vom regăsi cu toţii.”