„Have you ever believed in something far greater than yourself?”
Regizor: Robert Redford
Actori: Robin Wright, James McAvoy, Tom Wilkinson, Kevin Kline, Evan Rachel Wood, Justin Long, Alexis Bledel, Toby Kebbell
Gen: Crimă, Dramă, Istoric
Rating IMDB: 6.9 (nota 8 de la Angela, 7 de la mine)
Dragii mei,
Angela mi-a făcut marea bucurie de a scrie o recenzie pentru Cinematecă. Trecând peste rațiuni personale de tipul ”extrem de sociabilă, sinceră și zâmbitoare”, iubirea ei necondiționată îndreptată către fascinanta lume a filmului mi-a atras, mai întâi de toate, atenția. Are ea un fel dulce în care lasă cuvintele să curgă pe hârtie, de te îndeamnă să revii pe blogul ei. Lucrurile sunt cu atât mai interesante, cu cât am descoperit faptul că gusturile noastre în materie de filme sunt cât se poate de diferite. Dar nu similitudini în gândire caut eu, ci oameni capabili să își susțină o idee, să spargă crusta superficialității! Trăim, simțim, raționăm diferit, lucru care se reflectă și în gusturile noastre în materie de filme. Învățăm în mod constant unii de la ceilalți și treaba asta mi-e tot mai clară pe zi ce trece. În plus, devine amuzant: de câte ori vizionez o peliculă care îmi displace, mă gândesc că Angelei sigur i-a plăcut și dau o raită prin lumea ei cinefilă să aflu ce crede ea despre filmul respectiv, ce a reușit ea să vadă, iar mie mi-a scăpat ochiului.
Așadar vă invit în universul Angelei, Anzhela Movies și sunt convinsă că veți găsi ceva acolo care vă va îmbia să reveniți pe meleagul ei virtual plin de pasiune! Până atunci, vă las în compania unor rânduri frumoase despre The Conspirator, o peliculă care, în mod miraculos, ne-a plăcut amândurora, deși nu e una memorabilă. Dau vina și pe șarmul lui McAvoy...
Nu m-am avântat niciodată cu așteptări mărețe în urmărirea unui film istoric. Refuzul nu se justifică prin faptul că peliculele adaptate genului istoric ar fi seci, doar că nu sunt o împătimită a acestora. Să spunem doar că mă dedic cu precădere dramelor și filmelor science ficion. Se întâmplă, totuși, să întâmpin momente când îmi întâlnesc regretele pentru că am amânat vizionarea unui film ca The Conspirator, frumos prin zugrăvirea unui episod real al istoricii Americii, dar trist pentru că evenimentele susțin nedreptatea și indignarea.
Robert Redford are un bun simț al moralei și al detaliilor politice în drama istorică The Conspirator, film în care regizorul și-a distribuit atenția pentru a prezenta durerea unei mame dispusă la sacrificiul suprem. Cu o disperare descătușată de o Robin Wright matură și caldă, se reușește educarea audienței prin evidențierea ideii de altruism, supunere și frustrare tăcută. Aceasta însuflețește singura femeie acuzată de conspirație la asasinarea președintelui Lincoln. Martorul purtător (McAvoy) are rolul deja stabilit în fața comisiei de judecată, susținută de suporteri îndoctrinați și paranoia, de un juriu hotărât să respingă orice farâmă de contestare a vinovăției acuzatei. Redford nu uită sa reconstituie un proces descris de isterie și confuzie, proces care aruncă populația acelor vremuri în josnicia găsirii unui responsabil.
Opt oameni sunt arestați și acuzați de conspirație pentru uciderea președintelui Abraham Lincoln. Mary Stuart (Robin Wright), proprietara casei unde John Wilkes Booth (Toby Kebbell) se întâlnea împreună cu fiul său pentru a planifica simularea atacului, este acuzată de complicitate. Victimă a unui proces injust, aceasta este apărată de avocatul Frederick Aiken (McAvoy; îl poți acuza de instabilitate, dar nu de implicare), în ciuda insistențelor de a refuza cazul. Erou de război, cunoscător al drepturilor și libertăților civile, Aiken nu crede în nevinovăția clientei sale. Reușește, treptat, să descopere dovezi care o dezvinovățesc pe Mary și realizează exact ițele cu care este înnodat procesul și scopul întregii tergiversări..Cum te lupți împotriva unui întreg popor care caută justiția dincolo de echitate, când e însetat de condamnarea oricui pentru a primi satisfacția răzbunării și a pedepsirii?
Un Kevin Kline manipulator are însărcinarea de a înfățișa un personaj rece, unul care se ghidează după crezul “ideologia vremurilor numește idealurile și scuză mijloacele”. Evan Rachel Wood oferă un recital înduioșător, vibrant pe alocuri, un personaj forțat să aleagă între loialitatea fratelui său și dragostea pentru mamă. Trio-ul McAvoy, Wright și Wood asociază dezolării trei chipuri îngropate în furie și slăbiciune. Cel dintâi devine singura voce din perspectiva căreia se narează evenimentele, amplificându-se astfel sentimentul de panică, neputință și dezorientare într-o bătălie pierdută de la început.
Imagini iconice ca portretul lui Lincoln pe trenul care-i transportă trupul, plasează acțiunea în timp și spațiu (cu unele erori pardonabile). Montajele unor titluri de ziare justifică atmosfera instaurată în teritoriul american, devenită o analogie la atacurile ulterioare cărora statul li s-a subjugat.
Să nu vă imaginați că nu aveți ce reproșuri să aduceți filmului. Pare-mi-se că s-a insistat mult prea mult pe personajul martir și s-a omis conturarea veridică a acelor vremuri și motivația rebeliunii pentru înlăturarea președintelui. Poți spune despre The Conspirator că este dur ca All the President’s Men, dar admiți că nu-l egalează pe clasicul Nixon. Rămâne, totuși, în prisma neutralității sale, un film elocvent despre asuprirea libertăților civile, despre călătoria unui protagonist care învață să se resemneze. De apreciat este faptul că îți lasă răgazul de a juriza și de a elabora un verdict propriu.
